A fost descoperită cea mai veche pădure fosilizată din lume

Vestigiile celei mai vechi păduri fosilizate descoperite până acum indică faptul că în nordul statului New York s-au păstrat urmele unei păduri de acum 385 de milioane de ani.

• Chihlimbarul a fost descoperit, în premieră, în Antarctica
• Un studiu confirmă că plantele „țipă” cu adevărat, dar de ce nu le putem auzi?

Studiul prezentat de publicaţia Current Biology arată că rădăcinile fosilizate au aparţinut unor specii de copaci asemănătoare celor care se pot găsi azi. Descoperirea a fost făcută la Cairo, la 65 de km de Albany, potrivit Mediafax.

Până acum, savanţii considerau că pădurea fosilizată cea mai veche este cea descoperită în Gilboa, New York. Noile informaţii arată că peisajul din Cairo ar fi cu două sau trei milioane de ani mai vechi.

Un reprezentant al New York State Museum a fost prima persoană care a remarcat structura care semăna cu o rădăcină pe fundul carierei.

Christopher Berry, co-autor al studiului şi paleobotanist la Cardiff University din Marea Britanie, a afirmat pentru CNN că a fost sceptic la început imaginându-şi că un copac din zilele noastre a crescut prin piatră şi a fost înlăturat ulterior.

Dar investigaţiile au revelat faptul că este vorba despre fosile. „Dimensiunile sistemului de înrădăcinare ne-au atras atenţia”, arată William Stein, iniţiatorul studiului şi profesor la Binghamton University, în apropiere de Cairo.

Echipa a scos la lumină o reţea de rădăcini şi a elaborat o teorie pe baza căreia pădurea ar fi fost inundată, iar rădăcinile au rămas în formă de fosile. De altfel, în apropierea unora dintre rădăcini au fost găsite şi fosile de peşti.

Pădurea din Cairo avea o vechime de peste 140 de milioane de ani, mai veche decât primii dinozauri. Cele mai vechi insecte identificate au 400 de milioane de ani, cu câteva milioane de ani mai vechi decât primele patrupede care au dominat teritoriul.

Cercetătorii au identificat trei tipuri de copaci în pădurea fosilizată. Două dintre aceste specii sunt unice. ”Odată cu apariţia pădurilor, avem de-a face cu o schimbare majoră a tipului de mediu atât pe uscat cât şi în mări”, afirmă Stein.

În timpul perioadei Devoniene, savanţii spun că nivel dioxidului de carbon a scăzut brusc şi a urmat o perioadă de răcire a climei care a determinat dispariţia multor specii.

„E, într-un fel invers decât se întâmplă azi, cu aceeaşi ameninţare a dispariţieii”, arată Stein. ”Din acest punct de vedere, istoria contează. Dacă analizăm originea acestor păduri şi efectul pe care l-au avut, plantele şi ce impact au ele, s-ar putea să înţelegem mai bine ce se întâmplă astăzi”.